Alexandru Podoleanu a văzut lumina zilei în comuna Podoleni (jud. Neamţ), la 30 august 1846. După ce şi-a terminat şcoala de cântăreţi bisericeşti de la Mănăstirea Neamţ, a fost adus în Bucuresti de către Ion Cart pentru a-l înscrie la Conservator. Aici a studiat armonia, compoziţia şi contrapunctul cu Ed. Wachmann.
Absolvind cursurile Conservatorului, a fost numit profesor de muzică la Liceul Sfântul Sava trasându-i-se, totodată, sarcina de a organiza corul bisericii Domniţa Bălaşa. În această calitate el şi-a dat perfect de bine seama că muzica noastră corală bisericească trebuie să apuce pe un drum mai sigur, mai propriu ei. De aceea, şi-a propus – şi a reuşit în foarte mare măsură – să creeze cântări bisericeşti în spirit pur naţional, bazate pe cântarea tradiţională a Bisericii noastre, aplicându-le o armonizare adecvată. Astfel se explica faptul că cele mai multe din melodiile sale religioase au devenit tradiţionale şi oficiale în Biserica Ortodoxă Română.
Aşa este cazul cu ”Doamne, miluieşte” întreit, ”Crucii Tale”, ”Hristos a înviat” în Fa major, cântările de la Cununie, Imnul arhieresc, Catismele de la înmormântare, irmoasele, Veşnica pomenire în Do minor, chinonice, concerte etc., toate scrise pentru cor mixt şi bărbătesc. Aceste cântări sunt foarte echilibrate, accesibile oricărei formaţii corale şi foarte potrivite cu caracterul slujbei din care fac parte, fapt care a facilitat marea lor răspândire până şi la fraţii ardeleni, cum s-a întâmplat cu “Hristos a înviat”.
În afară de cele amintite, Podoleanu a mai scris multe alte piese corale bisericeşti, ca Răspunsuri mari în Mi major şi La minor, în care întâlnim formule comune Răspunsurilor tradiţionale glasul V, după melodia lui Anton Pann, axioane, heruvice, concertul “Pe a binelui cărare” care se distinge prin melodia sa extraordinar de frumoasă, bine şlefuită şi prozodică, precum şi prin armonizarea foarte consistentă pe care i-a aplicat-o compozitorul. Important este ca Alexandru Podoleanu nu şi-a părăsit niciodată stilul său curat, adăpat din izvorul nesecat al cântărilor noastre psaltice, atât de potrivite cu sufletul creştinului ortodox-român.
Sursa: CrestinOrtodox.ro